A doua zi, vremea fiind nasoala (ningea in continuu), ma trezesc pe la ora 10. Dupa ce mancam si putina invarteala prin cabana… hotaram sa urcam putin in sus cat ne tine, desi era pericol de avalanse la tot pasul.

Dupa o ora de urcat ajungem la crucea celui cu geaca portocalie (pe bune, asa scrie pe cruce). De acolo baietii au spus ca nu mai sunt sanse sa urcam. Urmau cateva jgheaburi pe care zapada era gata sa o ia la vale la cea mai mica trepidatie. Asa ca am facut cuminti drumul de intoarcere la cabana.

Turnurile Podragului, cele care dau si numele cabanei.

La coborare, prilej pentru unii pentru un free ride.

Zapada multa si pufoasa. O tura scurta dar frumoasa.

Seara mai urca inca o trupa sanatoasa de muntomani , asa ca suntem in formatie completa, tocmai buni de ceva distractie.

Seara s-au incins jocurile … tablele…

… mancatul din oala…

…rentul era la loc de cinste