http://www.ibin.info/2007/04/23/sa-cunoastem/cetatea-aiudului.html Wed, 23 Nov 2011 21:40:25 +0000 hourly 1 http://wordpress.org/?v=3.3.1 http://www.ibin.info/2007/04/23/sa-cunoastem/cetatea-aiudului.html/comment-page-1#comment-168002 Nume fifty pence Sun, 28 Nov 2010 13:49:29 +0000 http://www.ibin.info/2007/04/23/drumetii/cetatea-aiudului.html#comment-168002 ms omule , esti tare ms omule , esti tare

]]> http://www.ibin.info/2007/04/23/sa-cunoastem/cetatea-aiudului.html/comment-page-1#comment-36639 AiudOnline Tue, 11 Mar 2008 06:48:08 +0000 http://www.ibin.info/2007/04/23/drumetii/cetatea-aiudului.html#comment-36639 sursa textului: http://turism.aiudonline.ro/monumente_cladiri/ sursa textului: http://turism.aiudonline.ro/monumente_cladiri/

]]> http://www.ibin.info/2007/04/23/sa-cunoastem/cetatea-aiudului.html/comment-page-1#comment-33506 Anonim Thu, 31 Jan 2008 19:13:22 +0000 http://www.ibin.info/2007/04/23/drumetii/cetatea-aiudului.html#comment-33506 Situată în zona centrală a orasului, la dreapta soselei nationale Bucuresti - Oradea, la aproximativ 30 km distantă de municipiul Alba Iulia si la circa 36 km de Turda, Cetatea Aiudului - un complex de arhitectură medievală cuprinzând mai multe edificii - este cel mai important obiectiv turistic de pe teritoriul asezării. Cetatea cu ziduri si turnuri de piatră este amplasată pe locul unei fortificatii de pământ mai vechi care la rândul ei se suprapune pe o asezare daco - romană din secolul al III - lea, AD. ÃŽn edificarea complexului de arhitectură sunt cunoscute două faze de constructie. Existenta unei prime cetăti este atestată arheologic, prin săpăturile din anii 1974 - 1977, în secolul al XIV - lea. Potrivit traditiei locale săsesti aceste începuturi ar fi avut loc înainte de mare invazie tătară din anii 1241 - 1242. Această datare însă nu este încă confirmată. ÃŽn plan orizontal cetatea are forma unui pentagon cu laturile inegale. La unghiurile de întâlnire ale zidurilor si la mijlocul laturilor lungi ale acestora, sunt adosate turnuri cu patru, cinci si sapte laturi. Forma actuală corespunde în mare măsură etapei a doua de constructie, dar pe alocuri conservă si elemente ale primei faze, cât si ale unor refaceri si adăugări mai târzii. Inscriptiile care s-au mai păstrat pe alocuri pe turnuri si ziduri aduc unele informatii legate de acele lucrări. Desi de mici dimensiuni (cu perimetrul de cca 350 m), prin grosimea incintei (de 1,20 - 1,30 m) si înăltimile zidurilor (de 7 - 8 m) la care se adaugă parapetul de cărămidă (de 2 m), cetatea a constituit un mijloc sigur de apărare în vremuri tulburi pentru locuitorii Aiudului. Apărarea era sporită si de santul cu apă ce înconjura cetatea în exterior. Turnurile erau date în grija breslelor mestesugăresti, care aveau obligatii militare, dintre mesterii breslasi alegându-se comandanti militari - asa zisi "ofiteri de breaslă". Astfel existau, turnurile măcelarilor, croitorilor, cizmarilor si olarilor - de formă rectangulară, al tăbăcarilor - cu sapte laturi, ca si de cele ale cojocarilor si lăcătusilor - cu câte cinci laturi. Pe latura de vest se mai află un turn mic denumit "Kalendas", care era în grija Asociatiei Sf. Spirit. Legătura dintre turnurile apropiate era asigurată de drumul de strajă din spatele parapetului, la care se urca prin intermediul unor scări de piatră prinse în zidurile curtinei. ÃŽn interiorul turnurilor accesul la nivelele superioare se făcea prin scări din lemn. ÃŽn interiorul cetătii sunt amplasate două edificii de cult si patru edificii din secolele XVIII si XIX, acestea din urmă apartinând acum cultului reformat calvin. Cel mai important edificiu este biserica construită în stil gotic transilvănean la sfârsitul secolului al XV - lea. ÃŽn prezent apartine cultului reformat calvin. Biserica are un turn robust, înalt de 64 metri si prevăzut cu metereze. Cealaltă biserică datează de la sfârsitul secolului al XIX - lea si apartine cultului evanghelic lutheran. Biserica a fost construită pe locul vechii capele în stil romantic din prima jumătate a secolului al XIV - lea, cu ocazia zidirii noului edificiu păstrându-se planul si fundatia primului edificiu din cetate. Complexul fortificat are strânse legături si cu istoria orasului care s-a derulat de-a lungul mai multor secole. Cetatea a fost implicată direct sau a fost martoră la câteva din evenimentele sociale si politice importante din istoria Transilvaniei. ÃŽn general toate aceste evenimente si-au pus amprenta asupra acestui monument medieval, tocmai prin consecintele pe care le-au generat: reconstruiri sau reparatii repetate cu ocazia cărora nu s-a mai respectat stilul initial, ci s-a lucrat în stilul noilor perioade. De aici au rezultat si particularitătile acestui monument de arhitectură medievală transilvană. ÃŽn interiorul cetătii se mai găsesc următoarele edificii, proprietăti ale Oficiului parohiar reformat calvin: ˇ clădirea oficiului parohial alipită jumătătii vestice a Palatului princiar, a cărei aripă dinspre jumătatea nordică păstrează elemente de zidărie din piatră si resturi de ancadramente fasonate în piatră, care permit o datare în secolul al XVII-lea; aripa dinspre sud este o constructie mai nouă (sec. Al XVIII - XIX). ˇ clădirea parohială, utilizată ca locuintă de serviciu a preotului paroh. Contine elemente constructive din secolul al XVIII-lea si al XIX-lea, desi se presupune că este o refacere a unei clădiri vechi. ˇ fosta casă a clopotarului. Este alipită de zidul perpendicular pe peretele vestic al cetătii, lângă turnul olarilor. Pare o constructie din secolele XVIII - XIX, cu refaceri si mai târzii. ˇ fosta casă parohială evanghelică, cumpărată de Oficiul parohial reformat, în prezent renovată. Situată în zona centrală a orasului, la dreapta soselei nationale Bucuresti – Oradea, la aproximativ 30 km distantă de municipiul Alba Iulia si la circa 36 km de Turda, Cetatea Aiudului – un complex de arhitectură medievală cuprinzând mai multe edificii – este cel mai important obiectiv turistic de pe teritoriul asezării.
Cetatea cu ziduri si turnuri de piatră este amplasată pe locul unei fortificatii de pământ mai vechi care la rândul ei se suprapune pe o asezare daco – romană din secolul al III – lea, AD. ÃŽn edificarea complexului de arhitectură sunt cunoscute două faze de constructie. Existenta unei prime cetăti este atestată arheologic, prin săpăturile din anii 1974 – 1977, în secolul al XIV – lea. Potrivit traditiei locale săsesti aceste începuturi ar fi avut loc înainte de mare invazie tătară din anii 1241 – 1242. Această datare însă nu este încă confirmată.
În plan orizontal cetatea are forma unui pentagon cu laturile inegale. La unghiurile de întâlnire ale zidurilor si la mijlocul laturilor lungi ale acestora, sunt adosate turnuri cu patru, cinci si sapte laturi. Forma actuală corespunde în mare măsură etapei a doua de constructie, dar pe alocuri conservă si elemente ale primei faze, cât si ale unor refaceri si adăugări mai târzii. Inscriptiile care s-au mai păstrat pe alocuri pe turnuri si ziduri aduc unele informatii legate de acele lucrări.
Desi de mici dimensiuni (cu perimetrul de cca 350 m), prin grosimea incintei (de 1,20 – 1,30 m) si înăltimile zidurilor (de 7 – 8 m) la care se adaugă parapetul de cărămidă (de 2 m), cetatea a constituit un mijloc sigur de apărare în vremuri tulburi pentru locuitorii Aiudului. Apărarea era sporită si de santul cu apă ce înconjura cetatea în exterior. Turnurile erau date în grija breslelor mestesugăresti, care aveau obligatii militare, dintre mesterii breslasi alegându-se comandanti militari – asa zisi “ofiteri de breaslă”.
Astfel existau, turnurile măcelarilor, croitorilor, cizmarilor si olarilor – de formă rectangulară, al tăbăcarilor – cu sapte laturi, ca si de cele ale cojocarilor si lăcătusilor – cu câte cinci laturi. Pe latura de vest se mai află un turn mic denumit “Kalendas”, care era în grija Asociatiei Sf. Spirit. Legătura dintre turnurile apropiate era asigurată de drumul de strajă din spatele parapetului, la care se urca prin intermediul unor scări de piatră prinse în zidurile curtinei. ÃŽn interiorul turnurilor accesul la nivelele superioare se făcea prin scări din lemn.
ÃŽn interiorul cetătii sunt amplasate două edificii de cult si patru edificii din secolele XVIII si XIX, acestea din urmă apartinând acum cultului reformat calvin. Cel mai important edificiu este biserica construită în stil gotic transilvănean la sfârsitul secolului al XV – lea. ÃŽn prezent apartine cultului reformat calvin. Biserica are un turn robust, înalt de 64 metri si prevăzut cu metereze. Cealaltă biserică datează de la sfârsitul secolului al XIX – lea si apartine cultului evanghelic lutheran. Biserica a fost construită pe locul vechii capele în stil romantic din prima jumătate a secolului al XIV – lea, cu ocazia zidirii noului edificiu păstrându-se planul si fundatia primului edificiu din cetate.
Complexul fortificat are strânse legături si cu istoria orasului care s-a derulat de-a lungul mai multor secole. Cetatea a fost implicată direct sau a fost martoră la câteva din evenimentele sociale si politice importante din istoria Transilvaniei. În general toate aceste evenimente si-au pus amprenta asupra acestui monument medieval, tocmai prin consecintele pe care le-au generat: reconstruiri sau reparatii repetate cu ocazia cărora nu s-a mai respectat stilul initial, ci s-a lucrat în stilul noilor perioade. De aici au rezultat si particularitătile acestui monument de arhitectură medievală transilvană.
În interiorul cetătii se mai găsesc următoarele edificii, proprietăti ale Oficiului parohiar reformat calvin:
ˇ clădirea oficiului parohial alipită jumătătii vestice a Palatului princiar, a cărei aripă dinspre jumătatea nordică păstrează elemente de zidărie din piatră si resturi de ancadramente fasonate în piatră, care permit o datare în secolul al XVII-lea; aripa dinspre sud este o constructie mai nouă (sec. Al XVIII – XIX).
ˇ clădirea parohială, utilizată ca locuintă de serviciu a preotului paroh. Contine elemente constructive din secolul al XVIII-lea si al XIX-lea, desi se presupune că este o refacere a unei clădiri vechi.
ˇ fosta casă a clopotarului. Este alipită de zidul perpendicular pe peretele vestic al cetătii, lângă turnul olarilor. Pare o constructie din secolele XVIII – XIX, cu refaceri si mai târzii.
ˇ fosta casă parohială evanghelică, cumpărată de Oficiul parohial reformat, în prezent renovată.

]]>