<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
		>
<channel>
	<title>Comentarii la: Cetatea Aiudului</title>
	<atom:link href="http://www.ibin.info/2007/04/23/drumetii/cetatea-aiudului.html/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.ibin.info/2007/04/23/sa-cunoastem/cetatea-aiudului.html</link>
	<description></description>
	<lastBuildDate>Wed, 23 Nov 2011 21:40:25 +0000</lastBuildDate>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.3.1</generator>
	<item>
		<title>De către: Nume fifty pence</title>
		<link>http://www.ibin.info/2007/04/23/sa-cunoastem/cetatea-aiudului.html/comment-page-1#comment-168002</link>
		<dc:creator>Nume fifty pence</dc:creator>
		<pubDate>Sun, 28 Nov 2010 13:49:29 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.ibin.info/2007/04/23/drumetii/cetatea-aiudului.html#comment-168002</guid>
		<description>ms omule , esti tare</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>ms omule , esti tare</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>De către: AiudOnline</title>
		<link>http://www.ibin.info/2007/04/23/sa-cunoastem/cetatea-aiudului.html/comment-page-1#comment-36639</link>
		<dc:creator>AiudOnline</dc:creator>
		<pubDate>Tue, 11 Mar 2008 06:48:08 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.ibin.info/2007/04/23/drumetii/cetatea-aiudului.html#comment-36639</guid>
		<description>sursa textului: http://turism.aiudonline.ro/monumente_cladiri/</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>sursa textului: <a href="http://turism.aiudonline.ro/monumente_cladiri/" rel="nofollow">http://turism.aiudonline.ro/monumente_cladiri/</a></p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>De către: Anonim</title>
		<link>http://www.ibin.info/2007/04/23/sa-cunoastem/cetatea-aiudului.html/comment-page-1#comment-33506</link>
		<dc:creator>Anonim</dc:creator>
		<pubDate>Thu, 31 Jan 2008 19:13:22 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.ibin.info/2007/04/23/drumetii/cetatea-aiudului.html#comment-33506</guid>
		<description>SituatÄƒ Ã®n zona centralÄƒ a orasului, la dreapta soselei nationale Bucuresti - Oradea, la aproximativ 30 km distantÄƒ de municipiul Alba Iulia si la circa 36 km de Turda, Cetatea Aiudului - un complex de arhitecturÄƒ medievalÄƒ cuprinzÃ¢nd mai multe edificii - este cel mai important obiectiv turistic de pe teritoriul asezÄƒrii. 
Cetatea cu ziduri si turnuri de piatrÄƒ este amplasatÄƒ pe locul unei fortificatii de pÄƒmÃ¢nt mai vechi care la rÃ¢ndul ei se suprapune pe o asezare daco - romanÄƒ din secolul al III - lea, AD. ÃŽn edificarea complexului de arhitecturÄƒ sunt cunoscute douÄƒ faze de constructie. Existenta unei prime cetÄƒti este atestatÄƒ arheologic, prin sÄƒpÄƒturile din anii 1974 - 1977, Ã®n secolul al XIV - lea. Potrivit traditiei locale sÄƒsesti aceste Ã®nceputuri ar fi avut loc Ã®nainte de mare invazie tÄƒtarÄƒ din anii 1241 - 1242. AceastÄƒ datare Ã®nsÄƒ nu este Ã®ncÄƒ confirmatÄƒ. 
ÃŽn plan orizontal cetatea are forma unui pentagon cu laturile inegale. La unghiurile de Ã®ntÃ¢lnire ale zidurilor si la mijlocul laturilor lungi ale acestora, sunt adosate turnuri cu patru, cinci si sapte laturi. Forma actualÄƒ corespunde Ã®n mare mÄƒsurÄƒ etapei a doua de constructie, dar pe alocuri conservÄƒ si elemente ale primei faze, cÃ¢t si ale unor refaceri si adÄƒugÄƒri mai tÃ¢rzii. Inscriptiile care s-au mai pÄƒstrat pe alocuri pe turnuri si ziduri aduc unele informatii legate de acele lucrÄƒri. 
Desi de mici dimensiuni (cu perimetrul de cca 350 m), prin grosimea incintei (de 1,20 - 1,30 m) si Ã®nÄƒltimile zidurilor (de 7 - 8 m) la care se adaugÄƒ parapetul de cÄƒrÄƒmidÄƒ (de 2 m), cetatea a constituit un mijloc sigur de apÄƒrare Ã®n vremuri tulburi pentru locuitorii Aiudului. ApÄƒrarea era sporitÄƒ si de santul cu apÄƒ ce Ã®nconjura cetatea Ã®n exterior. Turnurile erau date Ã®n grija breslelor mestesugÄƒresti, care aveau obligatii militare, dintre mesterii breslasi alegÃ¢ndu-se comandanti militari - asa zisi &quot;ofiteri de breaslÄƒ&quot;. 
Astfel existau, turnurile mÄƒcelarilor, croitorilor, cizmarilor si olarilor - de formÄƒ rectangularÄƒ, al tÄƒbÄƒcarilor - cu sapte laturi, ca si de cele ale cojocarilor si lÄƒcÄƒtusilor - cu cÃ¢te cinci laturi. Pe latura de vest se mai aflÄƒ un turn mic denumit &quot;Kalendas&quot;, care era Ã®n grija Asociatiei Sf. Spirit. LegÄƒtura dintre turnurile apropiate era asiguratÄƒ de drumul de strajÄƒ din spatele parapetului, la care se urca prin intermediul unor scÄƒri de piatrÄƒ prinse Ã®n zidurile curtinei. ÃŽn interiorul turnurilor accesul la nivelele superioare se fÄƒcea prin scÄƒri din lemn. 
ÃŽn interiorul cetÄƒtii sunt amplasate douÄƒ edificii de cult si patru edificii din secolele XVIII si XIX, acestea din urmÄƒ apartinÃ¢nd acum cultului reformat calvin. Cel mai important edificiu este biserica construitÄƒ Ã®n stil gotic transilvÄƒnean la sfÃ¢rsitul secolului al XV - lea. ÃŽn prezent apartine cultului reformat calvin. Biserica are un turn robust, Ã®nalt de 64 metri si prevÄƒzut cu metereze. CealaltÄƒ bisericÄƒ dateazÄƒ de la sfÃ¢rsitul secolului al XIX - lea si apartine cultului evanghelic lutheran. Biserica a fost construitÄƒ pe locul vechii capele Ã®n stil romantic din prima jumÄƒtate a secolului al XIV - lea, cu ocazia zidirii noului edificiu pÄƒstrÃ¢ndu-se planul si fundatia primului edificiu din cetate. 
Complexul fortificat are strÃ¢nse legÄƒturi si cu istoria orasului care s-a derulat de-a lungul mai multor secole. Cetatea a fost implicatÄƒ direct sau a fost martorÄƒ la cÃ¢teva din evenimentele sociale si politice importante din istoria Transilvaniei. ÃŽn general toate aceste evenimente si-au pus amprenta asupra acestui monument medieval, tocmai prin consecintele pe care le-au generat: reconstruiri sau reparatii repetate cu ocazia cÄƒrora nu s-a mai respectat stilul initial, ci s-a lucrat Ã®n stilul noilor perioade. De aici au rezultat si particularitÄƒtile acestui monument de arhitecturÄƒ medievalÄƒ transilvanÄƒ. 
ÃŽn interiorul cetÄƒtii se mai gÄƒsesc urmÄƒtoarele edificii, proprietÄƒti ale Oficiului parohiar reformat calvin: 
Ë‡ clÄƒdirea oficiului parohial alipitÄƒ jumÄƒtÄƒtii vestice a Palatului princiar, a cÄƒrei aripÄƒ dinspre jumÄƒtatea nordicÄƒ pÄƒstreazÄƒ elemente de zidÄƒrie din piatrÄƒ si resturi de ancadramente fasonate Ã®n piatrÄƒ, care permit o datare Ã®n secolul al XVII-lea; aripa dinspre sud este o constructie mai nouÄƒ (sec. Al XVIII - XIX). 
Ë‡ clÄƒdirea parohialÄƒ, utilizatÄƒ ca locuintÄƒ de serviciu a preotului paroh. Contine elemente constructive din secolul al XVIII-lea si al XIX-lea, desi se presupune cÄƒ este o refacere a unei clÄƒdiri vechi. 
Ë‡ fosta casÄƒ a clopotarului. Este alipitÄƒ de zidul perpendicular pe peretele vestic al cetÄƒtii, lÃ¢ngÄƒ turnul olarilor. Pare o constructie din secolele XVIII - XIX, cu refaceri si mai tÃ¢rzii. 
Ë‡ fosta casÄƒ parohialÄƒ evanghelicÄƒ, cumpÄƒratÄƒ de Oficiul parohial reformat, Ã®n prezent renovatÄƒ.</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>SituatÄƒ Ã®n zona centralÄƒ a orasului, la dreapta soselei nationale Bucuresti &#8211; Oradea, la aproximativ 30 km distantÄƒ de municipiul Alba Iulia si la circa 36 km de Turda, Cetatea Aiudului &#8211; un complex de arhitecturÄƒ medievalÄƒ cuprinzÃ¢nd mai multe edificii &#8211; este cel mai important obiectiv turistic de pe teritoriul asezÄƒrii.<br />
Cetatea cu ziduri si turnuri de piatrÄƒ este amplasatÄƒ pe locul unei fortificatii de pÄƒmÃ¢nt mai vechi care la rÃ¢ndul ei se suprapune pe o asezare daco &#8211; romanÄƒ din secolul al III &#8211; lea, AD. ÃŽn edificarea complexului de arhitecturÄƒ sunt cunoscute douÄƒ faze de constructie. Existenta unei prime cetÄƒti este atestatÄƒ arheologic, prin sÄƒpÄƒturile din anii 1974 &#8211; 1977, Ã®n secolul al XIV &#8211; lea. Potrivit traditiei locale sÄƒsesti aceste Ã®nceputuri ar fi avut loc Ã®nainte de mare invazie tÄƒtarÄƒ din anii 1241 &#8211; 1242. AceastÄƒ datare Ã®nsÄƒ nu este Ã®ncÄƒ confirmatÄƒ.<br />
ÃŽn plan orizontal cetatea are forma unui pentagon cu laturile inegale. La unghiurile de Ã®ntÃ¢lnire ale zidurilor si la mijlocul laturilor lungi ale acestora, sunt adosate turnuri cu patru, cinci si sapte laturi. Forma actualÄƒ corespunde Ã®n mare mÄƒsurÄƒ etapei a doua de constructie, dar pe alocuri conservÄƒ si elemente ale primei faze, cÃ¢t si ale unor refaceri si adÄƒugÄƒri mai tÃ¢rzii. Inscriptiile care s-au mai pÄƒstrat pe alocuri pe turnuri si ziduri aduc unele informatii legate de acele lucrÄƒri.<br />
Desi de mici dimensiuni (cu perimetrul de cca 350 m), prin grosimea incintei (de 1,20 &#8211; 1,30 m) si Ã®nÄƒltimile zidurilor (de 7 &#8211; 8 m) la care se adaugÄƒ parapetul de cÄƒrÄƒmidÄƒ (de 2 m), cetatea a constituit un mijloc sigur de apÄƒrare Ã®n vremuri tulburi pentru locuitorii Aiudului. ApÄƒrarea era sporitÄƒ si de santul cu apÄƒ ce Ã®nconjura cetatea Ã®n exterior. Turnurile erau date Ã®n grija breslelor mestesugÄƒresti, care aveau obligatii militare, dintre mesterii breslasi alegÃ¢ndu-se comandanti militari &#8211; asa zisi &#8220;ofiteri de breaslÄƒ&#8221;.<br />
Astfel existau, turnurile mÄƒcelarilor, croitorilor, cizmarilor si olarilor &#8211; de formÄƒ rectangularÄƒ, al tÄƒbÄƒcarilor &#8211; cu sapte laturi, ca si de cele ale cojocarilor si lÄƒcÄƒtusilor &#8211; cu cÃ¢te cinci laturi. Pe latura de vest se mai aflÄƒ un turn mic denumit &#8220;Kalendas&#8221;, care era Ã®n grija Asociatiei Sf. Spirit. LegÄƒtura dintre turnurile apropiate era asiguratÄƒ de drumul de strajÄƒ din spatele parapetului, la care se urca prin intermediul unor scÄƒri de piatrÄƒ prinse Ã®n zidurile curtinei. ÃŽn interiorul turnurilor accesul la nivelele superioare se fÄƒcea prin scÄƒri din lemn.<br />
ÃŽn interiorul cetÄƒtii sunt amplasate douÄƒ edificii de cult si patru edificii din secolele XVIII si XIX, acestea din urmÄƒ apartinÃ¢nd acum cultului reformat calvin. Cel mai important edificiu este biserica construitÄƒ Ã®n stil gotic transilvÄƒnean la sfÃ¢rsitul secolului al XV &#8211; lea. ÃŽn prezent apartine cultului reformat calvin. Biserica are un turn robust, Ã®nalt de 64 metri si prevÄƒzut cu metereze. CealaltÄƒ bisericÄƒ dateazÄƒ de la sfÃ¢rsitul secolului al XIX &#8211; lea si apartine cultului evanghelic lutheran. Biserica a fost construitÄƒ pe locul vechii capele Ã®n stil romantic din prima jumÄƒtate a secolului al XIV &#8211; lea, cu ocazia zidirii noului edificiu pÄƒstrÃ¢ndu-se planul si fundatia primului edificiu din cetate.<br />
Complexul fortificat are strÃ¢nse legÄƒturi si cu istoria orasului care s-a derulat de-a lungul mai multor secole. Cetatea a fost implicatÄƒ direct sau a fost martorÄƒ la cÃ¢teva din evenimentele sociale si politice importante din istoria Transilvaniei. ÃŽn general toate aceste evenimente si-au pus amprenta asupra acestui monument medieval, tocmai prin consecintele pe care le-au generat: reconstruiri sau reparatii repetate cu ocazia cÄƒrora nu s-a mai respectat stilul initial, ci s-a lucrat Ã®n stilul noilor perioade. De aici au rezultat si particularitÄƒtile acestui monument de arhitecturÄƒ medievalÄƒ transilvanÄƒ.<br />
ÃŽn interiorul cetÄƒtii se mai gÄƒsesc urmÄƒtoarele edificii, proprietÄƒti ale Oficiului parohiar reformat calvin:<br />
Ë‡ clÄƒdirea oficiului parohial alipitÄƒ jumÄƒtÄƒtii vestice a Palatului princiar, a cÄƒrei aripÄƒ dinspre jumÄƒtatea nordicÄƒ pÄƒstreazÄƒ elemente de zidÄƒrie din piatrÄƒ si resturi de ancadramente fasonate Ã®n piatrÄƒ, care permit o datare Ã®n secolul al XVII-lea; aripa dinspre sud este o constructie mai nouÄƒ (sec. Al XVIII &#8211; XIX).<br />
Ë‡ clÄƒdirea parohialÄƒ, utilizatÄƒ ca locuintÄƒ de serviciu a preotului paroh. Contine elemente constructive din secolul al XVIII-lea si al XIX-lea, desi se presupune cÄƒ este o refacere a unei clÄƒdiri vechi.<br />
Ë‡ fosta casÄƒ a clopotarului. Este alipitÄƒ de zidul perpendicular pe peretele vestic al cetÄƒtii, lÃ¢ngÄƒ turnul olarilor. Pare o constructie din secolele XVIII &#8211; XIX, cu refaceri si mai tÃ¢rzii.<br />
Ë‡ fosta casÄƒ parohialÄƒ evanghelicÄƒ, cumpÄƒratÄƒ de Oficiul parohial reformat, Ã®n prezent renovatÄƒ.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
</channel>
</rss>

